Miniştrii Finanţelor din zona euro au aprobat marţi de dimineaţă cel de-al doilea acord de salvare a Greciei de la faliment. Programul prevede 130 miliarde euro pentru realizarea conversiei de obligaţiuni deţinute de creditorii privaţi şi pentru recapitalizarea băncilor elene, potrivit Reuters. Acordul este însoţit de schema de conversie a obligaţiunilor greceşti deţinute de investitorii privaţi în titluri cu maturităţi mai îndelungate şi un cupon mai mic.
Practic, creditorii din sectorul privat ai statului elen, în general bănci greceşti şi franceze, au acceptat pierderi de peste 100 miliarde euro, adică 53,5% din valoarea nominală a obligaţiunilor deţinute. Scopul programului este reducerea datoriei de stat a Greciei de la 160% din PIB la 120,5% până în 2020, aproape de nivelul maxim considerat sustenabil de către FMI. Efectele salvării Greciei s-au simţit imediat. Spania a refinanţat datorii pe termen scurt la un cost în scădere puternică faţă de licitaţia precedentă, din ianuarie, euro s-a apreciat pe pieţele asiatice, iar activele defensive, cu un grad ridicat de siguranţă, au înregistrat scăderi.
Unde se duc banii
Cea mai mare parte a sumei de 130 miliarde euro pusă la dispoziţia Greciei în cadrul acordului va fi utilizată pentru finanţarea conversiei de obligaţiuni şi pentru garantarea stabilităţii sistemului bancar elen, transmite Reuters. Adică va ajunge la bănci, care, iată, sunt recopensate că au acceptat pierderi de 53,5% din sumele investite în obligaţiunile iniţiale. Circa 30 miliarde euro vor fi distribuite ca „stimulente” pentru creditorii privaţi, pentru a-şi determina să participe la schema de preschimbare a obligaţiunilor. Alte 23 miliarde euro sunt destinate recapitalizării băncilor greceşti. Finanţarea propriu-zisă a conversiei de obligaţiuni va necesita fonduri de 35 miliarde euro din pachet. Obligaţiunile de 1
