Marţi dimineaţă la ora 4:30, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker a anunţat că miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au ajuns la un acord în privinţa unei noi tranşe de ajutor pentru Grecia: acesta va însuma 130 miliarde euro şi va fi legat de un pachet de măsuri de austeritate pe care Atena a promis că le va adopta în următorii ani şi care vor duce, teoretic, la scăderea datoriilor statului de la 160% din PIB la 120,5% în anul 2020.

Însă optimismul liderilor europeni pare mai mult decât deplasat; un raport întocmit de către analiştii troikăi compuse din Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional şi care a fost pus la dispoziţie participanţilor la reuniunea de luni de la Bruxelles, prezice că măsurile de austeritate impuse Atenei vor arunca ţara într-o recesiune adâncă, din care Grecia nu va putea ieşi fără un nou ajutor din partea comunităţii internaţionale, după cum relatează cotidianul britanic Financial Times.

Falimentul a fost doar amânat

Hans-Werner Sinn, preşedintele Institutului pentru Studii Economice (IFO) din München, şi totodată unul dintre cei mai cunoscuţi şi influenţi economişti germani, afirmă într-un interviu acordat publicaţiei Der Spiegel că cele 130 de miliarde de euro nu pot salva Grecia - şi că „şi politicienii ştiu acest lucru". Sinn este de părere că Grecia ar trebui să părăsească imediat zona euro, deoarece „datoriile externe ale Atenei cresc cu fiecare an în care aceasta continuă să participe la moneda comună europeană; rezolvarea problemei se află astfel din ce în ce mai departe" - iar problema nu sunt datoriile Atenei, ci faptul că economia Greciei nu poate concura pe piaţa internaţională. După el, ar fi preferabil ca sumele gigantice primite de Atena să fie folosite pentru ieşirea ţării din zona euro; chiar dacă timp de un an sau doi populaţia va avea de suferit, situaţia s-a