Foto: Thinkstock Aritmiile sunt un grup larg si eterogen de maladii, care produc modificari de ritm si conducere ale inimii, cu alte cuvinte contractia musculara se desfasoara anormal, neregulat, ineficient, cu o frecventa prea mare sau prea mica. Indiferent de mecanismul lor, aritmiile produc o scadere a debitului cardiac si prin urmare a fluxului de sange care ajunge la organe. Ele pot avea uneori, cel putin la inceput, simptome minime, nespecifice, dar pot fi observate insa usor pe o electrocardiograma( EKG). Initial, pot aparea manifestari vagi: palpitatii , ameteli, hipotensiune arteriala. Alteori se inregistreaza simptome grave: pierderi de cunostinta, soc cardiogen, inducerea unei insuficiente cardiace, precipitarea unui insuficiente renale (prin scaderea fluxului de sange renal), a unei cardiopatii ischemice cu infarct (prin scaderea fluxului de sange in arterele care hranesc inima), atac ischemic tranzitor sau accident vascular, stop cardiac.

Medicamentele antiaritmice actioneaza prin influentarea activitatii electrice miocardice. Pe scurt, aceasta activitate se caracterizeaza prin aparitia periodica a unor potentiale de actiune, datorate unor curenti ionici, produsi prin miscarea ionilor respectivi prin niste canale aflate in membrana celulei. Se cunosc trei tipuri de astfel de curenti: de sodiu, de potasiu si de calciu.

Exista patru clase de medicamente antiaritmice: blocante ale canalelor de sodiu, beta blocantele, blocante ale canalelor de potasiu si blocante ale canalelor de calciu. Medicamentele antiaritmice sunt eficiente, cu conditia sa fie prescrise si utilizate corect, conform indicatiilor. Doza se stabileste individual, depinzand de varsta, starea generala a sanatatii si chiar de unele particularitati genetice. De asemenea, multe dintre ele au o doza initiala (de incarcare) mai mare si una de intretinere. Aceste doze se sta