În perioada februarie - mai 2011, Asociaţia Română de Relaţii Publice (ARRP) a realizat o analiză conform căreia, în Guvernul României, departamentul de comunicare şi relaţii publice nu este folosit la capacitatea sa maximă, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. Doar patru ministere dintre cele 15 analizate ştiu să folosească relaţiile publice ca pe o funcţie de management, restul ministerelor considerând că departamentul de comunicare are preponderent un rol tehnic şi, uneori, chiar birocratic, mai apropiat de relaţia directă cu cetăţenii decât de strategia de comunicare.

Sandra Pralong, Preşedintele ARRP, a declarat: "Un minister, ca oricare altă organizaţie, are obiective şi trebuie să producă rezultate. Aşadar, strategia de comunicare a ministerelor trebuie să fie gândită la aceeaşi masă cu strategia operaţională, iar comunicatorii trebuie să lucreze împreună cu decidenţii pentru a produce rezultate şi a le comunica corect. Doar dacă Relaţiile Publice şi Comunicarea sunt integrate în procesul decizional, iar strategia de comunicare este apoi declinată pe toate palierele ierarhice, ministerul poate comunica eficient cu diferitele sale publicuri, fie că e vorba de cetăţeni, de mediul de afaceri, de presă sau de alţi decidenţi interni sau externi. Orice decizie luată de conducerea ministerului influenţează publicurile cu care acesta interacţionează, aşadar specialiştii în relaţii publice trebuie să comunice în permanenţă deciziile, motivaţia şi impactul lor pentru a oferi transparenţa normală într-o democraţie".

Analiza ARRP, efectuată de Alina Dolea - Vicepreședinte al ARRP pentru educație și instituții publice, identifică 14 categorii de funcții pe care le îndeplinesc specialiștii în relații publice în activitatea lor de zi cu zi (cf. Cutlip et al., 2006, pp. 34-35) și le aplică departamentelor de comunicare și relații publice din cadrul Guv