Criza economică a crescut numărul oamenilor care sunt dispuşi să mizeze o parte din bani pe un număr sau o carte, în speranţa unui câştig rapid. Sociologul Alfred Bulai explică mecanismele care determină acest lucru.
Reporter: Domnule Bulai, se poate spune că există o corelaţie între criza economică şi jocurile de noroc?
Alfred Bulai: Există o tendinţă a oamenilor de găsi un joc care să le satisfacă rapid anumite nevoi. Criza creşte mirajul unui câştig rapid, mai ales când nu există alte oportunităţi de a obţine sume mari repede şi în mod legal. Jocurile, de la cazino la loto, se adresează unor oameni diferiţi, fiecare are publicul său. Jocurile care se bazează pe şansă pur şi simplu şi care nu presupun o expertiză deosebită şi nici investiţii foarte mari sunt mai căutate în astfel de momente. Depinde de nivelul fiecăruia, oamenii cu posibilităţi financiare reduse se orientează spre alternative care presupun costuri mici. De la un anumit nivel, mizele sunt mai mari şi pretenţiile de asemenea. Unii pierd mult, alţii puţin. Nu aş spune neapărat că sunt afectate cazinourilor pentru că se adresează unui anumit tip de jucător. Să fim serioşi, povestea cu criza care afectează pe absolut toată lumea este un mit. Cei care ştiu să speculeze efectele crizei chiar înregistrează profituri mari. Şi în rândul celor care câştigă sunt oameni care simt nevoia să parieze.
Reporter: Jocurile de noroc creează dependenţă?
Alfred Bulai: Evident că apare şi dependenţa. Oamenii renunţă la lucrurile care presupun costuri mari, dar continuă să-şi satisfacă anumite necesităţi. Sunt diferite grade ale acestei dependenţe faţă de jocurile de noroc. Chiar şi în ceea ce priveşte jocul de loto, una e să joci din când în când şi alta e să fii în fiecare săptămână la ghişeu să îţi încerci norocul.
Reporter: S-a tot vorbit de o formă de turism de week-end care poate