Nu inteleg si pace, oricat m-as stradui in modul cel mai sincer! Crin Antonescu este un om inteligent, are destula experienta politica, are ambitii care ii concentreaza intreaga energie si adesea se manifesta ca autentice obsesii.
Si totusi, din motive pe care, cum spuneam, nu le inteleg, cea mai mare tenacitate de care da dovada este indreptata tocmai impotriva acestor ambitii, pe care si le autosaboteaza mai eficient decat ar reusi cel mai aprig dusman.
Pentru a nu stiu cata oara, dl. Antonescu este lider in topul rusinii parlamentare, adica al celor mai chiulangii dintre senatori si deputati, top realizat de Institutul pentru Politici Publice. De aceasta data insa pare sa se fi intrecut pe sine: procentul prezentei sale la voturile electronice finale din Senat in sesiunea septembrie - decembrie este 0%. Zero. Adica nu a fost la niciun vot final.
Primul lucru care-ti vine in minte este ca acest om si-a incasat salariul degeaba. Sigur ca un senator nu are statut de angajat, nu are un contract de munca, insa esenta, morala daca vreti, e aceeasi: nimeni nu ar trebui sa incaseze vreun ban fara sa munceasca pentru el. Iar liderul liberal a incasat niste bani, publici, pe deasupra, pentru care nu a muncit. Este o situatie care sare in ochi.
In aceste conditii, cum poate Crin Antonescu sa fie credibil atunci cand deplange soarta romanilor care fie si-au pierdut parte din lefuri, fie chiar locurile de munca. Domnia sa este platit degeaba din banii colectati de la acesti oameni. In plus, cu cata frustrare il priveste un om care munceste din greu pentru fiecare banut pe politicianul care incaseaza bani fara sa faca nimic pentru ei?
Cum poti sa vorbesti despre seriozitate si despre revolutia bunului simt cand tu personal nu dovedesti in activitatea ta o minima seriozitate si un minim bun simt, acela de a-ti merita, m