Creanţele fostei bănci de comerţ exterior a României, acumulate prin acordarea de credite neperformante, în mare parte cu ştiinţa şi protecţia unor oameni politici care şi acum se regăsesc pe scena politică din România, nu au fost recuperate decât într-o foarte mică parte. Situaţia e aceeaşi şi în Timiş, unde statul mai are de recuperat de la foştii datornici ai băncii peste 36 de milioane de dolari. Şansele de recuperare sunt, însă, minime în condiţiile în care majoritatea societăţilor comerciale care au beneficiat de astfel de credite sunt fie radiate, fie în insolvenţă.
Un proces de recuperare cu un randament extrem de slab
În prezent, la nivel naţional, Guvernul nu poate recupera peste un miliard de dolari din creanţele Bancorex, sumă care, vărsată la buget, ar reduce semnificativ deficitul bugetar mereu invocat în ultimii ani, ţinând cont că valoarea totală a acestor creanţe este echivalentă cu o tranşă de împrumut de la Fondul Monetar Internaţional. Din aceşti bani, peste 36 de milioane de dolari reprezintă datoriile nerecuperate de la debitori din Timiş.
Procesul de recuperare a creanţelor Bancorex trenează din 1999, când Guvernul a decis fuziunea prin absorbţie a Bancorex de către Banca Comercială Română, ca soluţie de salvare a Bancorex, cea mai mare bancă de la acea vreme. Drepturile şi obligaţiile B.C.R. rezultate din activitatea desfăşurată de Bancorex până la radierea din Registrul Comerţului au fost preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, transformată ulterior în Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, instituţie mandatată de Guvern să recupereze credite neperformante în valoare totală de 1,7 miliarde dolari contractate de la Bancorex de către 959 de societăţi comerciale.
La mai bine de zece ani de la începerea procedurilor de recuperare a creanţelor Ban