Percepţia publică majoritară continuă să facă responsabilă Securitatea pentru crimele din decembrie 1989, lucru explicat prin încrederea ridicată pe care românii o au în Armată, dar şi prin absenţa proceselor intentate cadrelor militare imediat după 1989, potrivit unui studiu.
Majoritatea trimiterilor în judecată s-au concentrat asupra liderilor Partidului Comunist şi ai Securităţii, şi abia începând din 1997 au existat procese intentate unor ofiţeri ai Armatei suspectaţi de crime săvârşite în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, se arată într-un sondaj al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în colaborare cu Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei.
Cele două instituţii au realizat, în perioada noiembrie-decembrie 2011, cel de-al patrulea sondaj de opinie privind percepţia românilor asupra comunismului.
"Pentru majoritatea respondenţilor procesele au contribuit cel puţin parţial la aflarea adevărului. Condamnările primite de membrii Comitetului Politic Executiv al PCR şi de generalii de armată Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac sunt considerate pozitive de 34 la sută şi respectiv 39 la sută dintre respondenţi, în timp ce doar 20 de procente le consideră injuste", potrivit sondajului.
"Semnificaţia evenimentelor din decembrie 1989 continuă să fie nebuloasă pentru majoritatea respondenţilor. Ponderea celor care spun că evenimentele sunt încă neclare este extrem de mare (62 la sută), lucru confirmat şi de sondaje precedente, deşi nu într-o proporţie covârşitoare", se arată în sondaj.
În opinia autoritor sondajului, de aici reiese un dublu eşec: pe de o parte al autorităţilor şi al sistemului judiciar de a înfăptui actul de justiţie, pe de altă parte al mediului ştiinţific (istorici, politologi) de a formula o naraţiune istorică larg împărtăş