DNA a făcut atunci recurs la decizia din 20 ianuarie a Curţii de Apel Bucureşti, care stabilise cercetarea celor doi în stare de libertate, aplicându-le însă interdicţia de părăsi localitatea de domiciliu. Curtea de Apel Bucureşti, deşi nu a dispus arestarea preventivă a şefului Parchetului Sectorului 4 Bucureşti, a remarcat faptul că de pe poziţia deţinută magistratul a administrat o societate, a încheiat contracte cu eludarea legii, punând în lumină o conduită reprobabilă şi degradarea sa morală, potrivit Mediafax.

Mai mult, instanţa Curţii de Apel a notat în decizie că procurorul şef Mihai Betelie şi-ar fi exercitat influenţa conferită de funcţia sa asupra vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP), la schimb cerându-i solicitantului de influenţă să îl ajute să ajungă la o funcţionară din Primăriei Capitalei pentru rezolvarea unor "probleme".

În ce priveşte acuzaţia de favorizare a infractorului în legătură directă cu o infracţiune de corupţie, instanţa Curţii de Apel Bucureşti a arătat că există date din care rezultă că Mihai Betelie, în baza informaţiei cu caracter clasificat «Strict Secret» privind luarea unor măsuri specifice punerii în executare a autorizaţiei din 26 mai 2011 emisă de Curtea de Apel Bucureşti în ce priveşte convorbirile purtate în mediul ambiental în biroul procurorului Maximilian Bălăşescu, ar fi intervenit peste oamenii serviciilor secrete care montau tehnică şi ulterior ar fi divulgat presei aceste momente. Potrivit instanţei, procurorul Bălăşescu era vizat "în dosarul 120/P/2011, având ca obiect traficul de influenţă în favoarea unor hoţi de autoturisme".

Curtea de Apel a notat că informaţia a fost primită de la jandarmul R.C.C., învinuit în cauză, iar în data de 11 spre 12 iunie 2011, Mihai Betelie s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în timpul des