C.S. Lewis, Despre lumea aceasta şi despre alte lumi, traducere din engleză şi note de Bianca Rizzoli, prefaţă de Walter Hooper, Bucureşti, Editura Humanitas, 2011.

C. S. Lewis, 1898-1963, cunoscut în România datorită excepţ ionalei traduceri (ca tot ce traduce Sorin Mărculescu) a volumului Despre Minuni, o pledoarie ştiinţifică, raţională, în favoarea minunilor (oamenii au nevoie de minuni, deşi credincioşii creştini cred că Dumnezeu nu-şi contrazice regulile, ci, în marea sa înţelepciune, li se supune) poate fi citit acum într-o culegere de eseuri despre rolul basmelor şi al literaturii ştiinţifico-fantastice, Despre lumea aceasta şi despre alte lumi, cu traducere şi note de Bianca Rizzoli, prefaţă de Walter Hooper.

Ateu în tinereţe, descoperindu-l pe Dumnezeu după vârsta de 30 de ani (descriindu-şi convertirea în cartea Surprised by Joy / Surprins de bucurie), după numeroase şi diverse studii de medievistică şi renascentism, de critică şi istorie literară, după scrierea unor romane şi poezii, C.S. Lewis a avut între preocupările sale şi literatura pentru copii. De fapt, era vorba de un interes special pentru basmele lumii şi interpretările lor, în linia romanticilor, îndeosebi a lui Jacob Grimm, care a atras astfel atenţia Europei asupra literaturilor Nordului (dar şi asupra la fel de necunoscutei Europe Centrale, căci s-a ocupat şi de folclorul şi basmele ruseşti, ungureşti, sârbeşti şi croate, sau asupra Orientului – în speţă Indiei). Aflăm din prefaţa editorului britanic că acest interes al lui Lewis s-a datorat şi prieteniei cu J.R.R.Tolkien, care-i fusese coleg la Oxford. Fascinat de miturile scandinave, acesta avea să-l convingă pe Lewis că „numai creând mituri, numai devenind un «creator secund» şi născocind poveşti poate omul să se vadă aparţinând stării de perfecţiune pe care a cunoscut-o înainte de păcatul originar” (citat d