Unul dintre cele mai importante programe de fonduri europene de care beneficiază România - POSDRU- este într-un pericol mult mai mare decât întreruperea actuală a plăţilor dinspre UE. Cu o rată de absorbţie mică, acuzaţii de corupţie şi rezultate slabe, programul se apropie vertiginos de un eşec răsunător.
În cinci ani, România a reuşit să cheltuiască doar 13% din fondurile Programului Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), care beneficiază de o finanţare totală de 3,4 miliarde euro pe perioada 2007-2013.
O analiză de profunzime duce la concluzia că decizia recentă a Comisiei Europene de a întrerupe plăţile destinate POSDRU, în urma identificării unor nereguli, este doar un simptom al unei afecţiuni mult mai grave de care suferă proiectul. Asta, în ciuda faptului că, ieri, ministrul Muncii, Claudia Boghicevici, a declarat pentru Mediafax că până la sfârşitul lunii aprilie plăţile în cadrul POSDRU ar putea fi reluate, precizând că au fost întrerupte plăţile pentru cererile din decembrie şi ianuarie, fiind vorba de câteva zeci de milioane de euro.
Deşi contractele aprobate până acum de instituţia care gestionează programul - Autoritatea de Management POSDRU - acoperă 80% din totalul fondurilor, banii cheltuiţi efectiv, adică acele sume care au ajuns de la Comisia Europeană la statul român şi apoi la beneficiari, nu depăşesc 442 milioane euro.
În plus, nu numai că rata de absorbţie este redusă, dar rezultatele acestui program - cu obiective precum recalificarea şomerilor sau ajutarea tinerilor să-şi găsească un loc de muncă - sunt slabe, spun reprezentanţii societăţii civile.
Mai exact, efectele imediate ale finanţărilor alocate prin intermediul POSDRU ar trebui să se traducă în crearea mai multor locuri de muncă, nivel crescut de performanţă în activitatea angajaţilor şi angajatorilor, formare profe
