Tinerii membri ai grupării Anonymous România atacă site-uri şi servere vulnerabile ale unor instituţii. Dar nu sunt infailibili, spune un fost camarad de-al lor.

Un grup de puşti teribilişti, care sunt departe de a se înscrie în rândul campionilor la fraude informatice. Au reuşit să spargă doar site-urile ori serverele foarte vulnerabile ale unor instituţii publice. Sunt uşor de monitorizat şi destul de simplu de prins.

Aşa îi descrie pe hackerii autointitulaţi Anonymous România un ofiţer de la Investigarea Infracţiunilor Cibernetice, care a început să-i monitorizeze de câteva zile, de când atacurile grupării s-au înteţit. Sunt tineri dispuşi să meargă până dincolo de limita legii pentru o idee - aceea de a protesta faţă de abuzurile ori ilegalităţile comise de funcţionari ai statului, este profilul anonimilor români conturat de un apropiat al mişcării ,,Anonymous". Indiferent de mobil - teribilism sau ideologie - , membrii Anonymous România au comis, de la începutul anului, cel puţin 12 infracţiuni pentru care riscă până la 15 ani de închisoare.

,,Proteste" în serie

Acţiunile celor care se revendică din mişcarea Anonymous au o istorie scurtă în România. Abia de la începutul anului, acestea au început să devină mai vizibile, prin spargerea site-ului Primăriei Alba Iulia. De curând, Anonymous a spart şi site-ul Institutului Naţional de Cercetare Optoelectronică, pe cel al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), pe cel al FMI - România şi pe cel al Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere.

În plus, au copiat bazele de date ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială Giurgiu, Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară, Camerei de Comerţ şi Industrie Maramureş, Primăriei Bacău, Regiei Autonome de Transport Braşov, Universităţii de Artă Teatrală Mureş sau Inspectorat