Statul se pregăteşte să vândă pe bursă câte 15% din acţiunile pe care le deţine la transportatorii naţionali deja listaţi Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN), vânzare programată pentru a doua jumătate a lunii martie, respectiv finele lunii aprilie, pentru ca în luna octmbrie să urmeze vânzarea a câte 10% din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.
Pentru revânzarea a 9,84% din Petrom şi vânzarea a 15% din acţiunile Romgaz, oficialii Guvernului nu au avansat un termen.
Cheia pentru ca ofertele Transelectrica şi Transgaz să-şi găsească suficienţi cumpărători este ca statul să vândă acţiunile la un preţ atractiv. Dar acest lucru depinde de evaluările fiecăruia.
În condiţiile în care acţiunile din întreaga lume au preţuri scăzute, în special cele din industrie, investitorii cer discounturi faţă de nivelurile tranzacţionate în piaţă.
Preţul insuficient de atractiv a fost şi unul dintre motivele care au făcut ca oferta de 9,84% din Petrom din vara trecută să fie un eşec. Statul nu a reuşit să vândă în iulie 2011 un pachet de 9,84% din acţiunile Petrom, deoarece investitorii au considerat că preţul minim cerut de Guvern la acea vreme, de 0,37 lei/acţiune, nu era suficient de atractiv, în condiţiile în care pe bursă se tranzacţionau în jurul nivelului de 0,4 lei. La scurt timp de la eşecul ofertei, preşedintele Traian Băsescu a ieşit public şi a explicat decizia de a nu vinde acţiunile Petrom la un preţ mai mic argumentând că "România nu trebuie confundată cu ţările care sunt nevoite să-şi vândă activele pentru a-şi putea plăti salariile şi pensiile. (...) Nu suntem în situaţia în care să vindem la orice preţ. Cred că Guvernul a gândit foarte bine: România sau active din România nu pot fi cumpărate la preţ de scrap" (de lichidare - n. red.).
La şapte luni de la eşec, şeful Oficiului de Privatizări a anunţat că oferta Petrom va fi reluată,
