Desi Romania semneaza tratatul, pentru urmatorii 3-5 ani, “comportamentul discretionar luminat” ar rebui sa fie “regula fiscala” aplicata. Semnarea “Tratatului fiscal” si “comportamentul discretionar luminat” in urmatorii ani nu sunt mutual exclusive.

Noul tratat fiscal cu un titlu complex, (“Treaty on Stability, Coordination and Governance in the Economic and Monetary Union”), va fi semnat si de Romania din considerente politice.

Daca ar fi fost o solutie actuala atat de buna din perspectiva economica a Romanieiprobabil ca ar fi fost DEJA promovata si implementata de pleiada de corifei ai economiei romanesti. Regulile fiscale de acest gen nu sunt o noutate si prin urmare existau surse facile de inspiratie.

Chiar si semnand tratatul, Romania ar trebui sa inteleaga corect implicatiile, costurile si sa negocieze:

1) ridicarea restrictiilor de munca si circulatie ale Romanilor macar in toate tarile co-semnatare ale tratatului ( ca si contrapartida la costuri )

2) amanarea momentului implementarii si negocierea unei traiectorii de convergenta laxa bazata pe nevoile si particularitatile economiei Romanesti ( pentru diminuarea costurilor).

Romania ar trebui sa amane si sa negocieze traiectoria de convergenta la acesta regula un numar de ani, 3-5, pana cand reuseste sa-si refaca ritmul de crestere non-inflationist al economiei iar “reformele” structurale performeaza. Aceasta refacere a potentialului, in lipsa altor surse de finantare, trebuie realizata prin investitii publice in sistem de Triumvirat (stat, investitori privati straini, investitori privati locali). Triumviratul propus rezolva problemele de coordonare, sprijina capitalul local si diminueaza volatilitatea investitiilor, asigura transferul de know how, reduce costul global al proiectelor, sporeste increderea partenerilor externi, totul printr-o participare partiala a stat