A doua jumătate a lunii februarie a adus interesante clarificări privind cazul colonelului sirian Harmush Hussein, care a dezertat din armata ţării sale, în luna iunie 2011 şi s-a refugiat în Turcia. Ulterior a fost…răpit şi predat serviciului secret sirian, în septembrie 2011.
Probele dezvăluite în ultimele săptămâni indică faptul că agenţia de spionaj a Turciei – Organizaţia Naţională de Informaţii/MIT - a fost aceea care a organizat arestarea şi predarea ofiţerului sirian menţionat, către autorităţile de la Damasc.
Motiv pentru care, la 2 februarie a.c., un agent al MIT a fost arestat, ca să răspundă întrebărilor procurorului desemnat pentru acest caz.
În plus, o serie de oficiali, din ierarhia Organizaţiei Naţionale de Informaţii – suspectaţi de complicitate la răpire – au fost chemaţi să clarifice modul în care colonelul Hussein a ajuns în mâinile agenţilor secreţi sirieni.
Seriozitatea interogatoriilor luate oficialilor MIT a fost dovedită de faptul că, două zile mai târziu, procurorul a acuzat cinci persoane pentru comiterea de infracţiuni incluzând spionajul politic şi privarea de libertate.
Ancheta nu doar că merge mai departe, dar pare a implica şi persoane din conducerea agenţiei turce de spionaj, al cărei renume este acum serios afectat de acest caz.
După cum afirmă cotidianul turc “Ziua Zaman”-ului, la nivelul guvernului s-a creat o agitaţie finalizată prin impunerea unui amendament legislativ menit a limita efectele unei crize ce ar fi putut declanşa o criză politică.
Despre ce amendament est vorba?
De acum înainte este nevoie de aprobarea premierului Recep Tayyip Erdogan pentru orice investigaţie în interiorul MIT. În acest mod, fidelii lui Erdogan, din conducerea agenţiei turce de spionaj, precum Hakan Fidan – omul său de încredere – sunt scoşi, momentan, din ecuaţia anchetei menite a elucida cazul colone