Desi in prezent se vorbeste frecvent de nevoia organismului uman de a avea opt ore consecutive de somn pe zi, acest program s-ar putea sa fie nenatural, spun oamenii de stiinta.

La inceputul anilor 1990, psihiatrul Thomas Wehr a realizat un experiment in timpul caruia mai multi oameni au fost lasati in intuneric cate 14 ore pe zi, patru saptamani la rand. A fost nevoie de ceva timp pentru ca subiectii sa isi formeze un program de somn, insa, pana intr-a patra saptamana, aveau unul: dormeau intai patru ore, se trezeau apoi o ora sau doua, dupa care adormeau iar, timp de circa patru ore.

Si, desi cercetatorii care studiau somnul si efectele lui au fost impresionati de rezultatele experimentului, ideea ca trebuie sa dormim opt ore consecutiv pe noapte a persistat si inca este recunoscuta aproape ca o axioma, potrivit BBC.

Numeroase referiri istorice sustin un somn segmentat

In 2001, istoricul Roger Ekirch a publicat o lucrare bazata pe 16 ani de cercetari, in care a scos la iveala numeroase dovezi istorice potrivit carora oamenii obisnuiau sa aiba doua perioade de somn intr-o noapte.

Iar cartea lui "At Day's Close: Night in Times Past", publicata patru ani mai tarziu, include peste 500 de referiri la un program de somn segmentat, referiri luate din jurnale, stenograme din magistratura, carti medicale si literatura - de la "Odiseea" lui Homer la opera "Don Quijote", a lui Miguel Cervantes (1615).

De asemenea, membrii tribului tiv din Nigeria folosesc termenii "primul somn" si "al doilea somn" pentru a caracteriza somnul de noapte.

In referirile cu pricina este descris un prim somn, care incepe cam la doua ore dupa apunerea soarelui, urmat de o perioada de trezie, de o ora sau doua, si apoi un al doilea somn. "Nu este vorba doar de numarul de referiri, ci si de cum vorbeste despre asta, ca