Gestul României de a se opune acordării imediate a statutului de ţară candidată la Uniunea Europeană Serbiei, vecina de la sud de de Dunăre, a luat prin surprindere cancelariile occidentale mai ales după ce şeful Comisiei Europene Durao Barroso anticipa marţi o "veste bună". Este pentru prima dată când România amână o decizie a UE printr-o poziţie publică.
La întâlnirea miniştrilor de externe din ţările UE de marţi România a creat uluială şi, după cum avea să se vadă mai apoi din declaraţii, nemulţumire, după ce a a cerut ca, pentru a fi de acord cu începerea negocierilor UE-Serbia, să primească garanţii privind drepturile minorităţii vlahe/române din această ţară.
Ultimul cuvânt îl au şefii de state şi de guverne care se întâlnesc începând de astăzi la summitul de primăvară al UE, dar tot până astăzi Serbia trebuie să semneze cu România un protocol în privinţa minorităţilor, spune ministrul român de externe Cristian Diaconescu.
Aşadar, la reuniunea miniştrilor de externe, decizia a fost de a recomanda şefilor de state începerea negocierilor, dar nu s-a putut lua la acea reuniune o decizie formală din cauza opoziţiei României.
Dincolo de această presiune a României privind minorităţile din Serbia, europenii încearcă să afle substratul acestei opoziţii neaşteptate, întrucât relaţiile României cu Serbia sunt mai degrabă bune, iar Bucureştiul nu a manifestat până marţi vreo reţinere pentru începerea negocierilor de aderare a acestei ţări.
Autorităţile de la Bucureşti nu spun asta, dar diplomaţi occidentali, citaţi de EUObserver, opinează că această opoziţie are clar de a face cu admiterea României în Spaţiul Schengen, blocată în prezent de Olanda. Cu alte cuvinte, România ar lovi indirect în Olanda care vrea începerea negocierilor UE-Serbia.
Ei bine, cum pentru începerea negocierilor est nevoie de unanimitate, occidentalii nu exc
