Si alte planete, nu doar Pamantul, au ani bisecti, arata astronomii, care sustin insa ca pentru masurarea timpului ar fi nevoie de fiinte inteligente care sa faca acest lucru.
Anul bisect, care tocmai a fost marcat pe Pamant in ziua de 29 februarie, este o "bizarerie" calendaristica ce ne ajuta sa aliniem ceasurile cu orbita planetei in jurul Soarelui.
Ziua de 29 februarie se adauga la cea de-a doua luna a anului din patru in patru ani, conform calendarului gregorian. Astfel, calendarul este mentinut in ritm cu anotimpurile, care depind de rotatia Pamantului in jurul Soarelui.
Anul bisect apare deoarece timpul in care Pamantul se invarte in jurul Soarelui nu poate fi in mod egal impartit in zile.
"Avem an bisect deoarece rata de rotatie a Pamantului, care este de 23 de ore si 56 de minute, nu se imparte egal la un an, care este de 365.242374 zile", explica Greg Laughlin, de la Universitatea din California, pentru Space.com.
Acesta adauga ca este posibil ca si alte planete sa fie in aceeasi situatie, o exceptie fiind planetele care sunt foarte aproape de stea. Acestea devin dependente de stea si se rotesc in jurul acesteia fix o data la un an, avand mereu aceeasi fata intoarsa catre stea, la fel cum se intampla in cazul Lunii, care este mereu cu o fata intoarsa catre Pamant.
Specialistul adauga ca rotatia unei planete depinde de istoria sa - spre exemplu, daca planetele sunt lovite de un asteroid mare, acestea isi accelereaza rotatia, iar planetele cu sateliti, precum Pamantul, isi incetinesc rotatia.
Astfel, rotatia Pamantului se incetineste, iar calendarul gregorian va trebui schimbat in jurul anului 8.000, deoarece nu va mai fi nevoie de ziua de 29 februarie.
Si alte planete, nu doar Pamantul, au ani bisecti, arata astronomii, care sustin insa ca pentru masurarea t
