România a semnat cuminte Tratatul european de guvernanţă fiscală, s-a uitat în soare cum Serbia este desemnată stat-candidat la UE şi a rămas să i se lungească urechile de la atâta aşteptat intrarea pe tărâmul Schengen. De la meciul de la Bruxelles ne întoarcem cu un punct formal şi două rateuri.

Prin aşezarea disciplinată în rândurile tratatului, "ne raliem şi suntem în rezonanţă cu ideile strategice ale UE", vorba preşedintelui Băsescu. Opintelile încep în ţară. Documentul trebuie ratificat de parlament, dar Parlamentul este într-un soi de comă prelungită. Totuşi, poate USL nu-şi va lua cuvântul înapoi şi PSD -PNL vor catadicsi să se întoarcă la lucru pentru ratificare. Când? Poate şi pe ultimii 50 de metri, ceea ce ne-ar putea aduce în situaţia să fim la ratificare primii din coadă. Cine îşi va asuma şi responsabilitatea punerii în practică a tratatului, cu limitările şi exigenţele pe care le impune, Cel de Sus cu mila. Probabil, alt guvern. Preşedintele ne-a anunţat că el şi-a făcut treaba.

Dacă formal România a marcat la acest capitol, nu acelaşi lucru se poate spune despre acel bizar exerciţiu de flexare a muşchilor întru apărarea alor noştri din Valea Timocului şi pentru punerea la respect a Serbiei. Doar la Bruxelles. România este în vorbe şi în îngrijorări cu Serbia pe această temă de un cincinal, recte din 2006. Preşedintele Băsescu i-a mângăiat pe creştet pe timoceni şi s-a încrezut în spusele preşedintelui Boris Tadici cum că "lucrurile sunt în progres şi se vor îndrepta urgent spre standardele europene referitor la minorităţi".

În niciun caz, în ultimii cinci ani, românii din Valea Timocului n-au ieşit din "sărăcăciunea şi culturală, şi economică" de care se aşteptau să-i scape metropola Bucureşti. Jubilaţiile suporterilor preşedintelui cum că mâna Serbiei a fost forţată sunt de neînţeles. Serbia a fost unsă stat-candidat la UE (c