După ce România s-a opus acordării statutului de membru la UE Serbiei, aducând în discuție problema vlahilor, The Economist a citat un diplomat care a spus că reprezentația țării noastre a fost penibilă și demnă de naţionalismul secolului XIX.

Obţinerea statutului de candidat la UE de către Serbia a fost un proces lung. Belgradul s-a confruntat cu o avalanşă de schimbări tehnice şi legislative, obişnuite pentru toate ţările care aderă la UE. Dar cea mai mare problemă a fost cea politică.

În această săptămână a apărut însă un obstacol neaşteptat, afirmă The Economist. O întâlnire a miniştrilor de Externe din cadrul UE la Bruxelles trebuia să susţină demersul Serbiei şi să lase decizia finală şefilor de stat şi de guvern care se întâlneau câteva zile mai târziu. Dar România, în mod neaşteptat, a adus în discuţie statutul minorităţii vlahe din Serbia. Unii vlahi sunt bucuroşi să fie consideraţi români, alţii nu, comentează The Economist.

A fost "o reprezentaţie penibilă", a declarat o sursă diplomatică. "Ar trebui să fii un naţionalist din secolul al XIX-lea ca să crezi astfel de mizerii", a adăugat sursa citată.

Românii şi-au menţinut poziţia timp de câteva ore, după care au renunţat şi au semnat un acord separat cu sârbii. Comportamentul României a fost considerat atât de groaznic, a declarat o altă sursă, încât a contribuit la ralierea de partea Serbiei.

Publicaţia face şi o comparaţie între mesajul transmis lumii la alegerea unui nou Papă şi anunţul pe Twitter al lui Herman van Rompuy privind statutul de candidat acordat Serbiei.

Atunci când a fost ales un nou Papă, cardinalii s-au reunit în Capela Sixtină, au ars voturile şi au transmis lumii întregi, prin culoarea fumului, că au luat o decizie. Ceva similar, dar cu o tehnologie modernă, s-a întâmplat şi joi seara, când liderii celor 27 de state membre UE au acordat în cele