A rîs Băsescu la Bruxelles că a încurcat luna, pe tratatul istoric pe care şi-a pus semnătura, dar nu era tocmai rîsul lui. Firesc ar fi fost să-l transforme pe 2 în 3, dar în loc să se corecteze, ca tot omul, a ţinut să-şi convingă vecinii că arată mai bine ce-a făcut el incorect, decît ce-au făcut corect ceilalţi. Ceea ce a fost şi mai jenant.

De unde i se trage greşeala lui Băsescu? Dacă ne luăm după ce scria Freud despre actele ratate, pe Traian Băsescu l-a dat de gol subconştientul. Şi iată de ce.

Băsescu şi diplomaţia românească îşi propuseseră să obţină în această lună admiterea României în Spaţiul Schengen. Olanda s-a opus, chiar şi după întîlnirea lui T.B. cu premierul olandez. Rămas fără iepurele cu care spera să se întoarcă acasă de la Bruxelles Băsescu a vrut să dea timpul înapoi, pentru a scăpa astfel de amintirea insuccesului negocierii sale personale cu prim-ministrul olandez. A pus, aşadar luna a doua a anului, cea care i-ar fi permis să mai tragă o dată. Fiindcă cea de-a treia s-a dovedit cu ghinion şi l-a pus în situaţia de a aştepta următoarea tragere tocmai în septembrie. După semnătură, pe care a executat-o probabil pe pilot automant, şi după ce a notat ziua corect, fiindcă tocmai ce-şi aplicase semnătura pe un tratat istoric, iritarea cu Schengenul l-a făcut să prefere luna februarie, celei în care ne aflăm.

Încercarea lui Băsescu de a salva situaţia, invocînd simetrii şi alte asemenea aiureli, mai degrabă a atras atenţia unei greşeli pe care a lăsat-o necorectată şi care peste un timp s-ar putea să-i bage la idei pe istoricii care vor cerceta numitul tratat. Să-l fi semnat Băsescu mai înainte cu o lună, aşadar el să fi fost primul semnatar? Sau să-şi imagineze că pe preşedintele României îl trăda ţinerea de minte, încît a uitat în ce lună se afla? Sau istoricii cunoscători ai vieţii şi faptelor lui Traian Băsescu vor spune