Lumea întreagă este cu ochii pe Rusia zilele acestea, pentru a vedea nu dacă, ci cum va câştiga Vladimir Putin alegerile prezidenţiale. Victoria liderului rus, care a scăzut peste 20 de procente în sondaje de la ultima sa candidatură la prezidenţiale, va fi mai mult decât o reuşită personală. Ea va trebui să facă legătura între Rusia veche şi cea nouă pe care o cer protestatarii. Totodată, se aşteaptă ca rezultatul acestor alegeri să direcţioneze politica externă a Federaţiei către est, în detrimentul Uniunii Europene, şi să afecteze serios relaţia dintre Rusia, cea de-a 11-a putere a lumii, şi SUA, prima putere economică mondială – potrivit clasamentului Fondului Monetar Internaţional.
După patru ani în care a ocupat funcţia de premier în mandatul preşedintelui Dmitri Medvedev, Vladimir Putin candidează din nou pentru şefia statului şi a confirmat că tandemul de la conducerea Rusiei se va inversa: "Aşa cum am spus, dacă cetăţenii ţării îmi acordă încrederea pentru postul de preşedinte, atunci îl voi propune pe Medvedev ca şef al Guvernului Rusiei", a declarat actualul premier, într-un interviu publicat pe site-ul Guvernului rus şi citat de AFP.
Întoarcerea lui Vladimir Putin la preşedinţie ar putea face istorie în politica europeană. În 2008, după două mandate succesive de preşedinte, maximul permis de Constituţia rusă, Putin devenea premier, iar Dmitri Medvedev, preşedinte. În acelaşi an, Medvedev a amendat legea fundamentală şi a prelungit mandatul prezidenţial de la patru la şase ani. Cum Vladimir Putin candidează din nou la prezidenţiale, alegerile de duminică au toate şansele să deschidă calea pentru încă două mandate, care, cu amendamentul din Constituţie, se vor termina în 2024. Putin ar putea avea, prin urmare, cel mai lung mandat cumulat al tuturor liderilor ruşi din ultimul secol. Singurul care l-ar întrece ar fi Stalin, cu 30 de ani la p
