Liderii europeni au marcat punctul de depasire a perioadei in care Grecia reprezenta principalul subiect de discutie in cadrul summit-urilor, indreptandu-si atentia mai mult spre cresterea economica.
Dupa ce au hotarat sa ofere Greciei jumatate din al doilea pachet de sprijin financiar, astepand saptamana viitoare pentru a vedea daca si creditorii privati sunt de acord sa accepte pierderi pe obligatiunile elene, sefii de stat si de guvern prezenti in Bruxelles pentru summit-ul de primavara s-au axat pe semnarea tratatului fiscal, prin care se pun bazele unei noi Europe.
"Nu am iesit din criza economica inca, dar am dat pagina de la criza financiara", a precizat presedintele francez, Nicolas Sarkozy.
Prin semnarea tratatului se incearca evitarea izbucnirii unei alte crize similare celei incepute in 2010, dupa ce Grecia a avut nevoie de ajutor financiar pentru a nu intra in incapacitate de plata, criza datoriilor extinzandu-se in toata uniunea si fortand, la randul lor, si Irlanda si Portugalia sa ceara bani de la UE si FMI.
Urmatorul test il reprezinta deficitul bugetar al Spaniei si atingerea tintelor agreate cu UE, precum si deciziile privind majorarea fondului de salvare, pe langa provocarea de a mentine Grecia pe linia de plutire, pana cand reuseste sa se redreseze complet si sa-si plateasca datoriile.
Al doilea pachet de sprijin financiar ce va fi acordat Greciei, de 130 de miliarde de euro, a ridicat sumele totale oferite de UE si FMI, pentru a mentine intacta moneda euro prin salvarea membrilor uniunii monetare, la 386 de miliarde de euro.
La aceasta suma se adauga 219,5 miliarde de euro cheltuiti de Banca Centrala Europeana pentru a cumpara obligatiuni ale tarilor cu probleme si inca 1 trilion de euro in imprumuturi acordate de BCE, pentru a proteja sistemul bancar in timpul crizei.
