Câteva mii de locuitori ai Capitalei riscă să moară în cazul unui cutremur de intensitatea celui din 4 martie 1977. Autorităţile nu deţin o serie de date importante referitoare la acest risc, aşa cum se întâmplă în celelalte ţări din Occident.

Potrivit Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“, Primăria Capitalei ar fi trebuit să realizeze o bază de informaţii privind riscul seismisc la care este expus în acest moment Bucureştiul.

De exemplu, autorităţile din Istanbul au realizat o astfel de bază completă de date în anul 2002, în colaborare cu compania Japan International Cooperation Agency (JICA).

Informaţii referitoare la riscul seismic al clădirilor existente

CLICK pe fotogalerie pentru mai multe imagini din București după cutremurele din secolele trecute!

În Occident, există trei tipuri de date relevante în protejarea clădirilor în cazul unui cutremur:

• Harta de hazard seismic. Aceasta trebuie să conţină, pentru fiecare zonă a oraşului, analiza mişcării seismice a terenului.

• Vulnerabilitate seismică a clădirilor. Constituie analiza riscului care ţine de structura de rezistenţă a clădirii.

• Harta de risc seismic. Combină informaţia din cele două baze de date precedente. Analizează riscul seismic al fiecărei clădiri în parte.

În cazul Bucureştiului însă, aceste date nu există sau sunt estimative:

• Nu există o hartă de hazard seismic. Este luată în considerare doar o medie a acceleraţiei de vârf a terenului pentru întreg oraşul.

• Nu există o analiză completă a clădirilor cu risc seismic. Au fost verificate doar câteva mii de clădiri, în special clădirile înalte construite înainte de

1945.

• Neexistând harta de hazard seismic, analiza riscului seismic se face cu aproximaţie, luând în calcul valoarea medie pentru Bucure