Braşovul se situează pe poziţia 4 într-un top al judeţelor cu cele mai puternice prezenţe în economia creativă, cu 1.322 de firme, 5.081 angajaţi şi o cifră de afaceri de 559 milioane lei, după Bucureşti (12955 firme, 78338 angajaţi 18 miliarde lei cifră de afaceri), Cluj (2137 firme, 9720 angajaţi 1 miliard lei cifra de afaceri), Timiş (1417 firme, 6234 angajaţi 610 milioane lei cifra de afaceri), se arată într-un studiu realizat de Universitatea Bucureşti şi Fundaţia Post-Privatizare. Industriile creative sunt cele bazate pe copyright şi includ domenii de activitate precum arhitectura, software, activităţi artistice şi culturale, editarea de carte, activităţi mass media şi publicitate etc. Cele mai profitabile activităţi creative din judeţul Braşov sunt activităţile de arhitectură, publicitate, realizare software şi activităţi ale muzeelor. La polul opus, activităţile cele mai puţin profitabile sunt producţia cinematografică şi închirierea de materiale video şi audio.

În România, industriile creative au fost foarte rar privite ca un sector economic relevant de producere a valorii adăugate nete. Bunurile şi serviciile sale au fost considerate doar ca unele care să răspundă unor nevoi de culturalizare şi recreaţie a consumatorului. Pe lângă faptul că industriile creative aduc o contribuţie economică semnificativă mai există un motiv puternic pentru care ele trebuie să dobândească o atenţie mai mare din partea decidenţilor. Ele au un potenţial creativ deosebit, bazându-se foarte mult pe factorul uman, într-o proporţie mai mare decât pe cel material.

2% din angajaţi în industria creativă

În Romania pentru majoritatea judeţelor sectorul creativ reprezintă în medie 1-2% din angajaţi, 3-5% din firme şi aproximativ 1% din cifra de afaceri. În topul judeţelor cu activităţi creative la nivelul mediei europene se situează Bucureşti, Cluj, Timiş