Lichiditatea crescută din pieţele financiare, dobânzile reduse şi politicile monetare de majorare a ofertei monetare (QE), sunt factorii care vor conduce preţul petrolului peste pragul de 120 de dolari pe baril. Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu ar putea duce însă la atingerea unor preţuri chiar şi mai ridicate.

Preţul mediu pentru ţiţeiul Brent a crescut la un nou nivel record, de 111 USD pe baril în 2011. Chiar şi ajustat în funcţie de inflaţie, acest preţ a depăşit nivelul din 2008 şi a fost mai mare decât cel din timpul celui de-al doilea şoc petrolier din 1979/1980.

Factorii care au susţinut majorarea preţului petrolului au fost oferta şi tensiunile care s-au răspândit anul trecut din Maroc până în Iran. Întreaga regiune produce aproape 30 milioane de barili pe zi (mb/zi) şi exportă peste 21 mb/zi.

Iar politica monetară tot mai expansionistă implementată de Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED), de Banca Centrală Europeană, Banca Angliei dar şi de Banca Centrală a Chinei a accelerat semnificativ tendinţa de creştere a preţurilor.

Află aici cum va fi afectată economia globală de continuarea creşterii preţurilor la petrol

În acest context, faptul că FED este pregătit acum să continue politica de dobândă zero până la sfârşitul anului 2014 va conduce la creştere preţurilor în întregul sector al materiilor prime, în special la petrol şi aur. Astfel s-au stabilit bazele pentru atingerea de noi recorduri. „Preconizăm un preţ mediu de 123 USD pe barilul de ţiţei Brent în 2012”, a declarat Ronald Stoeferle, analist materii prime în cadrul Erste Group.

Citeşte aici care sunt cele 10 ţări cu cel mai mic preţ al benzinei

Injecţiile de lichidităţi şi atingerea punctului maxim pentru extracţia petrolului prin metode convenţionale, sunt factori determinanţi pentru creşterea preţului petrolului