Vechi avocat al apropierii de Moscova, Cozmin Guşă a prezis zilele trecute o îmbunătăţire a relaţiilor dintre România şi Rusia după ce Vladimir Putin a câştigat un al treilea mandat de preşedinte de şase ani. În opinia lui Guşă, „stabilitatea" regăsită la Moscova ar putea deschide calea unei abordări mai calme şi mai pragmatice a raporturilor bilaterale. Problema cu analiza lui Cozmin Guşă este că premisa de la care porneşte - stabilitatea - este, în bună măsură, o ficţiune.

Pe de o parte, protestele din ultimele luni sunt expresia apariţiei unei noi clase de mijloc care nu mai este dispusă să ac-cepte „verticala puterii‘‘ crea-tă de Putin drept o condiţie ine-vitabilă a vieţii politice ruse şi nici premisele putinismului - regim autoritar şi suprimarea opoziţiei politice semnificative în schimbul stabilităţii şi al unei prosperităţi relative. Această nouă clasă de mijloc urbană, di-na-mică şi relativ prosperă - deşi minoritară - are şanse bune să constituie viitoarea bază pe care se poate clădi o opoziţie care să reprezinte o alternativă la Putin şi Rusia Unită.

Fraudele masive de la alegerile parlamentare din decembrie şi de la cele prezidenţiale de duminică dovedesc nesiguranţă, precum şi pierderea unităţii de monolit din 2000-2004. Rusia următorului mandat al lui Putin va fi, aşadar, o Rusie din ce în ce mai instabilă. Tot spre această concluzie indică şi raporturile de putere din cadrul elitei politico-economice din jurul lui Putin. Potrivit lui Edward Lucas, editor de politică externă al revistei The Economist şi autorul mai multor cărţi despre Rusia, elita din jurul lui Putin seamănă cu o haită de lupi: se muşcă unul pe altul, dar, atâta vreme cât şeful haitei le asigură accesul la maşinăria corupţiei care le aduce miliarde de dolari, vor continua să-l urmeze. În momentul în care vor simţi că acesta dă dovezi de slăbiciune, îl vor abandon