Pe bună dreptate, cei mai speriaţi sunt locatarii caselor şi blocurilor cu „bulină roşie". Aceştia nu au bani pentru lucrările de consolidare aşa că, atunci când sunt acasă, se simt ca la „ruleta rusească"

Cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la devasatatorul cutremur din 4 martie 1977, Gheorghe Mărmureanu, preşedintele onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului a declarat că producerea unui seism de gradul şase sau chiar şapte pe scara Richter a devenit mai posibilă ca oricând.

În atare situaţie, având în vedere că, în zona Vrancea, aflată nu departe de Galaţi, se intersecteaza trei plăci tectonice continentale şi activitatea seismică este intensă, situaţia clădirilor din Galaţi, care s-ar putea prăbuşi în cazul unui cutremur de mare magnitudine, este ignorată într-un mod periculos.

"În municipiul Galaţi, 157 de imobile sunt încadrate în categoriile de rism seismic 1 şi 2, respectiv 25 blocuri şi restul case. 68 dintre imobilele care aparţin Primăriei sunt propuse pentru a fi demolate, deoarece nu mai pot fi consolidate şi au grad mare de risc seismic. Celelalate ar trebui incluse în programe de consolidare", a precizat viceprimarul Nicuşor Ciumacenco.

La rândul său, primarul Dumitru Nicolae spune că, pentru expertizare, s-au alocat fonduri de la bugetul de stat doar pentru blocul C20, puternic afectat de tasare, al cărui caz a fost intens mediatizat.

Trista celebritate a blocului C20

Coşmarul locatarilor de la C20 a început în decembrie 2004. Blocul respectiv a fost construit in 1962 şi, din cauza unei soluţii de proiectare neinspirate, nu are subsol tehnic, conductele fiind ingropate la temelia blocului. O spărtură apărută la una dintre acestea a determinat infiltrarea unor mari cantitaţi de apă sub blocul construit direct pe pământ. Din această cauză, clădirea a început să se fisurez