Creşterea salariilor bugetarilor şi reducerea CAS, măsuri care ar putea fi aplicate în anul electoral 2012, reprezintă totuşi un efort bugetar al statului de un miliard de euro. De unde vor veni banii?
Subiectul majorării salariale şi cel al reducerii CAS - domeniu în care angajatorii din România trebuie să suporte unele din cele mai înalte cote de impozitare din Europa - au înfierbântat din nou clasa politică. Cele două măsuri, dacă vor fi aplicate concomitent, ar reprezenta pentru bugetul statului un efort de un miliard de euro. Potrivit decla-raţiilor făcute zilele trecute de către ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, costul unei creş-teri a salariilor în sectorul public cu 16%, procent ce ar asigura aducerea acestora la nivelul anterior crizei, după ce acestea au mai fost majorate o dată cu 15%, este de 2 miliarde de lei. Nici micşorarea CAS cu 5% nu ar fi mai ieftină. Pentru aplicarea acestei măsuri statul ar trebui să facă rost de 2,3 miliarde lei. O decizie privitoare la aceste ajustări va fi luată în aprilie, când se vor cunoaşte rezultatele primului trimestru.
De unde bani pentru cele două măsuri?
Sumele ce trebuie găsite de stat, în oricare dintre ipoteze, respectiv creşterea salariilor sau micşorarea CAS, sunt considerabile. Împreună, ele reprezintă aproape 1% din PIB, fiind egale cu jumătate din deficitul bugetar planificat pentru 2012, de 1,9%din PIB. Potrivit declaraţiilor oficiale din ultimele zile, sumele necesare ar putea fi obţinute din combaterea evaziunii fiscale, din sporirea veniturilor bugetare ca urmare a creşterii economice şi din diminuarea cheltuielilor cu împrumuturile statului.
După cum a precizat şi preşe-din-tele, România a început să se împrumute mai ieftin pe pieţele internaţionale. „Un aspect care era important să fie lămurit până la luarea deciziei de revenire la salariile anterioare a fost legat de
