Potrivit unui studiu publicat recent de către reprezentanţii Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, consecinţele unui cutremur similar cu cel din 1977 ar fi devastatoare, din cauza rezistenţei seismice mici a multor clădiri. Probabil că acest studiu are şi menirea de a-i convinge pe români cu privire la utilitatea încheierii acestui tip de asigurare. În zona Banatului, doar 5% din totalul poliţelor de asigurare obligatorie a locuinţei au fost încheiate.
Urmări devastatoare în cazul unui cutremur de amploare
Conform unui studiu făcut public săptămâna trecută de către reprezentanţii Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezatrelor Naturale – asocierea societăţilor de asigurare care vând poliţe de asigurare obligatorie a locuinţelor –, un seism similar celui din martie 1977 ar putea duce la dispariţia totală a 44.600 de locuinţe.
Cu o magnitudine de 7,2 pe scara Richter, seismul din 1977 a produs aproape 750.000 de locuinţe afectate la nivelul României, iar daunele au însumat două miliarde de dolari. “În acel moment, fondul locativ al României totaliza aproape 6,2 milioane de locuinţe şi erau toate asigurate, prin efectul legii. Astăzi, avem aproape 8,4 milioane de locuinţe şi 504.000 de poliţe obligatorii. Potrivit calculelor realizate de PAID, un seism similar celui din 4 martie 1977 ar putea produce 44.600 de daune totale la nivel naţional şi apreciem că ar fi afectate aproape un milion de locuinţe, adică vor necesita lucrări de reparaţii sau consolidare”, au precizat reprezentanţii Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezatrelor Naturale.
Reprezentanţii asocierii au împărţit judeţele în trei mari categorii de zone de risc, zona C având expunerea cea mai mare la riscul de cutremur. În această zonă nu a fost inclus Timişul. Nominalizate cu risc maxim sunt judeţele Bacău, Brăila, Braşov, Buzău, Covasna, Dâmbo