Vă propun o povestioară scurtă, sper eu cu tâlc.
A fost odată un bărbat sărac căruia haideți să îi spunem Gigel. Într-o zi, omul a simțit înțepături în zona inimii și a mers la doctorul Icsulescu. Neprimind nicio atenție de la Gigel, doctorul l-a consultat superficial și l-a trimis la plimbare pe pacient. „N-ai nimic, bre, ești sănătos tun!” Gigel l-a crezut, dar după o lună înțepăturile au revenit. A fugit la doctorul Icsulescu, care l-a trimis din nou după țigări. Omul ar fi mers la alt doctor, dar Icsulescu era singurul despre care se spunea că se pricepe la inimi…
Scenariul s-a repetat apoi timp de aproape un an până într-o zi când lui Gigel i s-a făcut rău și a ajuns inconștient la spital, fiind ținut la viață doar de aparate. Spre norocul lui, în zonă se afla un jurnalist, pe nume Pinocchio, prieten bun cu doctorul Icsulescu, care mai de voie, mai de nevoie, l-a operat pe cord deschis pe Gigel și l-a readus la viață…
Titlu mare, cu poză, pe prima pagină, în ziarul „Gogonele” de a doua zi: “Pacient salvat de la moarte de doctorul Icsulescu!” Desigur, titlul e corect însă conține o mare gogonea. Făcută prin omisiune de Pinocchio, dar tot gogonea rămâne deoarece doctorul Icsulescu și-a salvat pacientul din fața nepăsării… doctorului Icsulescu!
Vă invit acum să faceți câteva modificări, pentru a trece de la fictiv la real: în locul lui Gigel scrieți Perseverența, în locul doctorului Icsulescu puneți Primăria, în locul operației pe cord deschis scrieți bani… peste 100.000 de lei, iar în loc de „Gogonele” treceți titlul unui bisăptămânal local care titra săptămâna trecută, pe prima pagină, „Primăria salvează centrul Perseverența”…
Oare cine-o fi târgumureșeanul Pinocchio?!
Vă propun o povestioară scurtă, sper eu cu tâlc.
A fost odată un bărbat sărac căruia haideți să îi spunem Gigel. Într-o zi, omul a simțit înțepături în
