Zece parlamentari au iniţiat un proiect de lege pentru interzicerea exploatării gazelor de şist. În acelaşi timp, Polonia şi Ucraina încurajează exploatarea acestor resurse.

Descoperirea gazelor de şist a fost primită cu mult entuziasm la nivel mondial, în contextul în care specialiştii anunţă că, datorită acestora, rezervele de gaze ale omenirii sunt cu 40% mai mari decât se credea. Totuşi, exploatarea acestor zăcăminte rămâne cu mult sub potenţial, în mare parte din cauza costurilor de extracţie semnificativ mai mari.

Totodată, tehnologiile controversate pe care se bazează acest procedeu, care presupun explozii şi injectarea de apă, nisipuri sau alte chimicale în zăcăminte pentru a extrage petrolul şi gazele, au determinat o ruptură adâncă între Statele Unite ale Americii şi Europa.

Datorită acestor resurse, SUA au devenit cel mai mare producător de gaze din lume. Sectorul s-a dezvoltat extrem de rapid în ultimii ani, iar gazele neconvenţionale acoperă acum 20% din consumul americanilor. Europenii rămân însă reticenţi, cel puţin până la finalizarea unui studiu de impact asupra mediului cerut de Comisia Europeană.

Între firmele americane şi ecologiştii europeni

În România, trei companii energetice - Chevron, MOL şi Avere Energy - au deja licenţe petroliere în perimetre unde şi-au exprimat intenţia de a căuta gaze neconvenţionale. Pe lângă acestea, Petrom, Romgaz şi Sterling Resources s-au arătat interesate de aceste zăcăminte.În ceea ce priveşte resursele, există voci care susţin că România ar avea zăcăminte mai mari decât cele ale Poloniei, considerată până acum cel mai bogat stat european în gaze neconvenţionale.

Procesul s-ar putea dovedi însă mult mai complicat decât se credea iniţial. Zece parlamentari au iniţiat un proiect legislativ privind interzicerea extragerii de hidrocarburi lichide şi gazoa