Se pare ca decizia a fost luata. Se vor majora salariile bugetarilor cu 15% incepand din luna iunie. Ma uimeste de-a dreptul cat de simplist sunt analizate niste decizii atat de importante pentru economia romaneasca. Si superficialitatea argumentelor. Se tot repeta obsesiv acelasi mecanism de gandire. Crestem salariile bugetarilor pentru ca trebuie stimulata cresterea economica. Poate fi adevarat. Romania are nevoie de crestere economica ca de aer. S-a ales insa una dintre modalitatile cele mai proaste de a o face.

In opinia mea se face o grava eroare atunci cand se ia in calcul doar un canal de transmisie al efectelor salariilor in economie. Si acela foarte plapand. Adica, bun, cresterea salariilor bugetarilor (cu procentul de 15%) poate aduce crestere economica. Dar nu este singurul canal de transmisie al efectelor salariilor asupra economiei. Cresterea salariilor mai are si alte efecte, asupra altor variabile din economie. Ceea ce ma obliga sa analizez efectul total cauzat de factorul crestere de salarii.

Ma voi referi  aici doar la unul dintre aceste canale, cu impactul cel mai relevant. Atat timp cat nu se justifica printr-o crestere de productivitate, impactul evident al cresterii salariilor se va reflecta in cresterea inflatiei si adancirea deficitului de cont curent. Studii bazate pe evidente empirice arata ca in Romania o parte semnificativa din impactul majorarilor salariale se reflecta in deficitul comercial, respectiv deficitul de cont curent.  Acesta cred ca este un motiv suficient de solid ca acest canal de transmisie sa fie luat in considerare. Si, evident, impactul sau asupra economiei sa fie estimat.

Si atunci, problema se defineste in felul urmator: care va fi impactul cresterii totale a salariilor din economie asupra deficitului de cont curent? Ipotezele sunt urmatoarele: luand in calcul un coeficient de transmisie a