O formă de minerit interzisă în mai multe state europene, din cauza consecinţelor pe care le are asupra mediului, este promovată în continuare în România. Timişul este unul dintre judeţele-ţintă pentru acest gen de exploatare, pentru care Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale dă licenţe de exploatare.
Interzis în Bulgaria, Franţa, Canada, permis în România
Din cauza consecinţelor pe care le are pentru mediu, exploatarea gazelor de şist prin metoda fracţionării rocilor, pentru care Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale dă licenţe de exploatare, a fost interzisă în mai multe state europene. Şi asta din cauză că mai multe studii au confirmat că această formă de minerit implică riscul “otrăvirii” apei potabile şi de declanşare a unor cutremure mici. Bulgaria a anulat recent mai multe licenţe de exploatare a gazelor de şist din cauza temerilor privind impactul asupra mediului şi a anunţat că va interzice total fracţionarea, după ce zeci de mii de oameni au cerut interzicerea acestei metode de foraj. Franţa a luat o măsură similară.
În Marea Britanie şi în SUA această formă de minerit a fost suspendată, după ce fracţionarea a cauzat cutremure în zona Blackpool, din Marea Britanie, şi un cutremur de 4 grade, în Ohio. În zona Oklahoma, unde în mod normal erau 50 de seisme pe an, s-a ajuns la înregistrarea a 1.047 de mişcări telurice în 2010, din cauza acestei forme de minerit. Publicaţia amricanăHuffington Post scria în luna noiembrie 2011 că, după câteva cutremure mici, în nordul Arkansas, în apropierea unei formaţiuni de gaze de şist, statul a închis trei puţuri care operau lângă o falie necunoscută şi care contribuiau la cutremure. Ulterior, statul Arkansas a blocat exploatarea în zona respectivă.
De asemenea, un studiu din decembrie 2011 al Agenţiei Americane de Protecţia Mediului confirma că metoda fracţ