Imaginea şi economia Ungariei au avut de suferit constant de la venirea la putere a premierului Viktor Orban. Măsurile autoritare pe care acesta le-a luat au speriat investitorii şi au venit într-un moment total nepotrivit pentru ţară: în mijlocul celei mai grave crize economice prin care a trecut Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

După ce în 2010 a rupt legăturile cu Fondul Monetar Internaţional într-o încercare de "a recâştiga independenţa economică a ţării", Orban se vede nevoit acum să meargă din nou sub aripa protectoare a instituţiei, forţat fiind chiar de propriile decizii.

De când a preluat frâiele puterii, Orban a suprataxat industriile în care companiile străine domină - sectorul bancar, de retail, energie şi telecom -, a "naţionalizat" activele de 10 miliarde de euro ale fondurilor private de pensii în încercarea de a acoperi găurile din buget şi de a reduce datoria ţării, a forţat băncile să accepte pierderi prin lansarea unui program cu ajutorul căruia debitorii în valută pot înapoia creditele la o rată de schimb fixată artificial sub cea a pieţei şi a modificat constituţia, ceea ce a scos mii de unguri în stradă.

Relaţiile cu Uniunea Europeană au fost stricate de decizia de a ştirbi independenţa băncii centrale, a media şi a sistemului judiciar şi din cauza deficitului mare, ţara riscând acum să rămână fără fondurile de coeziune în valoare de 495 de milioane de euro pe an.

Clinciurile cu Bruxellesul au împiedicat până acum semnarea unui nou acord cu FMI. Deşi executivul de la Budapesta a răspuns problemelor ridicate de Bruxelles cu privire la modificările constituţiei, clarificările au fost catalogate drept vagi de Viviane Reding, comisarul european pe justiţie.

Luna trecută, un oficial al partidului de guvernământ Fidesz declara că Ungaria poate începe negocierile cu UE şi FMI luna aceasta pentru ca până în luna