Cele mai importante campionate se regăsesc în sferturile Ligii. Nu lipseşte nimeni, ba mai există şi Cipru, ca o reclamă neplătită a visului în care trebuie să crezi

Pesemne că la UEFA toată lumea e mulţumită. În sferturile Ligii avem pe toată lumea. Toată lumea care contează, desigur. Spania, cu două echipe, probabil cele mai puternice din lume, Anglia, Italia, Germania şi Portugalia, cu cîte una. Plus Cipru, aşa, ca o excepţie, dar şi ca o excelentă reclamă pentru competiţie, pe ideea că pătrunderea în acest grup select e totuşi posibilă pentru oricine. Totul e deci perfect la Nyon, toate punctele au fost bifate, să aşteptăm tragerea la sorţi şi să vedem ale cui bile vor fi mai productive.

Pînă la bile şi a lor încrucişare, cîteva constatări după aceste optimi.

1. Inter e în colaps. Un colaps aşteptat şi anunţat, căci politica lui Moratti, cea post-Mourinho, a fost de-a dreptul falimentară. Este anormal, la un asemenea nivel, să stai cu braţele încrucişate şi să priveşti cum o echipă care a cîştigat Liga în 2010 se dezintegrează uşor uşor, ca un aliment atins de mucegai. În termen fotbalistic, mucegaiul se cheamă automulţumire. În mod normal, alimentul rămîne comestibil dacă se înlătură mucegaiul. La Inter însă cam tot vestiarul e atins, puţine elemente mai pot fi salvate, iar o eventuală reconstrucţie în jurul lor costă acum mult mai mult decît acum doi ani, plus că e greu de găsit un bucătar, a se citi antrenor, dispus să-şi asume riscul de a ocupa locul pe care a stat un specialist cu stele Michelin, aşa cum a fost Mourinho. E mai lesne de presupus că Inter va reveni la degringolada de acum 10 ani decît că va redeveni un grande în fotbalul mare.

2. La Chelsea, s-a văzut limpede. În ultimele zile de mandat ale lui Villas Boas am fost anunţaţi că Terry va lipsi pînă la finalul sezonului din pricina unei leziuni misterioase. Cum a fost dat