Guvernele din zona euro ar putea creşte resursele combinate de finanţare ale celor două fonduri de urgenţă de la 500 miliarde de euro la aproape 700 miliarde de euro, încercând astfel să ajungă la un compromis între poziţia Germaniei şi presiunile de pe pieţe şi din afara UE, transmite Reuters.

Miniştrii Finanţelor din zona euro şi reprezentanţii băncilor centrale vor discuta mărimea fondurilor de urgenţă, Fondul European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) şi Mecanismul European de Stabilitate (ESM) la o întâlnire care va avea loc pe 30-31 martie la Copenhaga.

ESM ar trebui să-şi înceapă activitatea din luna iulie a acestui an, cu un plafon de finanţare de 500 miliarde euro. Intrarea în funcţiune a ESM era iniţial prevăzută pentru jumătatea anului 2013, însă escaladarea crizei datoriilor de stat în a doua parte a anului trecut i-a determinat pe liderii europeni să devanseze cu un an termenul.

EFSF, cu un plafon de creditare de 440 miliarde euro, a fost creat ca soluţie temporară până la lansarea ESM şi urmează să funcţioneze în paralel cu mecanismul permanent timp de un an, în perioada iulie 2012 - iunie 2013.

Liderii europeni au stabilit însă un plafon de 500 miliarde euro pentru soldul total al împrumuturilor acordate la un moment dat de cele două fonduri.

Analiştii financiari şi statele non-UE din grupul G20 recomandă insistent liderilor europeni să combine resursele celor două fonduri pentru a obţine o plasă de siguranţă de 1.000 miliarde euro. De altfel, SUA, Japonia, Brazilia şi alte state G20 au indicat că suplimentarea resurselor FMI în vederea unei implicări mai profunde a creditorului de la Washington în rezolvarea crizei datoriilor de stat depinde de disponibilitatea liderilor europeni de a combina resursele EFSF şi ESM.

Presiunile pentru constituirea unei plase de siguranţă mai solide sunt consecinţa temerilor c