Până în 2010, viaţa lui Andreas Georgiou a fost relativ liniştită. Emigrat în Statele Unite în tinereţe, grecul şi-a dat doctoratul cu specializare în teorie monetară la Universitatea din Michigan, după care a urmat o carieră nespectaculoasă la Fondul Monetar Internaţional, unde a ajuns directorul adjunct al departamentului de Statistică. În martie 2010, însă, guvernul grec a decis scoaterea Autorităţii Naţionale de Statistică, Elstat, din subordinea ministrului Economiei - iar Georgiou a fost numit la conducerea acesteia.

Cifre greceşti şi cifre europene

Conform unei glume des spuse la Eurostat, „există trei feluri de minciuni: minciuni simple, minciuni gogonate şi statistici greceşti", relatează portalul american de ştiri NPR. Într-adevăr, până la numirea lui Georgiou în funcţie, datele predate de către guvernul grec Bruxelles-ului conţineau erori gigantice - şi voite: astfel, la începutul anului 2009, o prognoză a economiştilor eleni prevedea un deficit bugetar de 3,7%. După venirea la putere a premierului socialist Giorgios Papandreou, acesta a ordonat o verificare a cifrelor - iar prognoza revizuită a şocat atât Grecia cât şi Europa: deficitul real era de 12,5%. Totuşi, Eurostat a considerat că nici aceste cifre nu erau corecte - pe bună dreptate, după cum avea să se dovedească un an mai târziu: o a doua verificare, făcută sub controlul lui Georgiou, avea să stabilească că deficitul pentru 2009 fusese de 15,4%.

Dacă din punctul de vedere al Eurostat venirea lui Georgiou la conducerea Elstat a fost providenţială (toate datele predate din 2010 de Grecia au fost acceptate fără rezerve de autoritatea europeană), la Atena economistul nu şi-a făcut mulţi prieteni - ci dimpotrivă.

După cum relatează cotidianul german Die Welt, noile reguli impuse de Georgiou în Elstat i-au uimit pe subalternii săi - ale căror cereri de a modifica sau ascunde an