Din momentul in care a facut USL ochi, una dintre grijile presedintelui Traian Basescu a fost sa anunte periodic tara ca noua constructie politica este zadarnica, deoarece nu-i va nominaliza niciun fruntas pentru functia de premier.
Un argument a fost acela ca legea nu-i impune o asemenea situatie, deoarece aliantele politice nu sunt subiect de drept in materie, doar partidele inregistrate la tribunal. Cum nici Constitutia nu contine vreun paragraf in acest sens, totul ramane la latituinea sa. Discreta, as spune.
Iata, insa, ca Traian Basescu a luat nervii liderilor Opozitiei si i-a intins la maximum - nu ca sa le antreneze simtirea pentru maretul viitor pe care si l-au imaginat, ci de dragul jocului - dezvaluind natiunii ca i-a propus lui Victor Ponta sa fie premier, iar acesta nu a raspuns favorabil.
Cu alte cuvinte, araturile devenisera atat de adanci, transeele atat de incercate de criza economica si situatia globala atat de vinetie incat numai solidaritatea clasei politice mai putea sa semene in brazda musetel si galbenele. Rezulta un presedinte responsabil, rezulta un presedinte care-si calca pe inima pentru a scoate tara din rahat.
Cand a rostit Traian Basescu adevarul si cand a mintit? Nu mai conteaza. Este atat de mester in a furniza opiniei publice explicatii in functie de toanele domniei sale incat nu merita sa despic firul in patru. Concluzia va fi mereu ca variabilele in functie de care se decide viitorul Romaniei sunt volatile, prin urmare consecventa nu este o dovada de inteligenta, ci de ingustime.
Ce scop a avut, insa, dezvaluirea presedintelui? Sa-i puna pe ganduri pe cetatenii care s-au prins ca pe politicieni ii doare in fund de soarta lor? Exclus. Doar nu isi imagineaza cineva sanatos la minte ca propunerea catre Ponta a fost serioasa. Daca da, felicitari! Mos Craciun si Zana Maseluta ch