Biletele de autobuz se cumpără doar prin SMS sau sub formă de cartele prepaid, tot mai multe magazine acceptă doar plata cu cardul, băncile - care fac profit la fiecare trazancţie electronică – renunţă să mai administreze cash. Chiar şi bisericele au renunţat la cutia milei în favoarea bancomatelor – la cererea enoriaşilor. În timp ce susţinătorii unei economii fără numerar vorbesc despre scăderea ratei infracţionalităţii şi a evaziunii fiscale, cealaltă tabără aduce în faţă persoanele vârstnice şi cele din mediul rural, care nu au carduri bancare sau nu ştiu să le folosească.
Suedia, prima ţară europeană care a folosit bancnota (în 1661), vrea acum să renunţe complet la numerar. Reorientarea către o „economie digitală“, fără bani in formă fizică, i-a împărţit însă în două tabere pe suedezi.
„Nu văd de ce ar mai trebui să tipărim bancnote astăzi“, spune Bjoern Ulvaeus, fost membru al formaţiei ABBA şi unul dintre cei mai mediatizaţi susţinători ai renunţării la cash, citat de Associated Press.
La polul opus, proprietarii de mici chioşcuri sau de magazine de cartier cred că renunţarea la cash nu vine din altceva decât dorinţa băncilor de a se îmbogăţi şi mai tare, deoarece fiecare tranzacţie cu cardul este taxată cu cinci coroane (0,8 dolari).
În majoritatea oraşelor suedeze, autobuzele publice nu acceptă numerar. Biletele se cumpără prin mesaje de pe telefonul mobil sau sub formă de cartele, luate de la puncte speciale. Un număr încă redus – dar în creştere – de firme şi magazine acceptă doar carduri, iar unele sucursale bancare, care fac profit la fiecare tranzacţie electronică, au renunţat complet să mai administreze bani cash.
„Există oraşe în care nu este deloc posibil să intri într-o bancă şi să foloseşti numerar“, se plânge Curt Persson, preşedintele Organizaţiei Naţionale a Pensionarilor din Suedia.
Ac
