În contabilitatea firmelor care se ocupă cu producţia şi plasarea armamentului, cifrele strălucesc şi ignoră criza în care se zbate cea mai mare parte a planetei.
Între 2007 şi 2011, cifra de afaceri în lumea comercianţilor de arme a crescut cu 24 de procente, după cum reiese din raportul publicat luni de institutul de cercetare a păcii, SIPRI, din Stockholm. Germania stă deasupra de această medie, cu un plus de 34% acumulat în perioada vizată.
De fapt, Germania ocupă, în prezent, poziţia a treia în lume, interesul pentru tehnologia militară germană (în special submarine şi tancuri) fiind devansat doar de cel pentru ofertele Statelor Unite şi Rusiei. Potrivit Deutsche Welle, principalii beneficiari ai exporturilor federale sunt partenerii europeni – dar şi naţiuni din Asia şi bazinul Oceanului Pacific.
Conform unui bilanţ estimativ emis de Naţiunile Unite, de la începutul, în urmă cu un an, al protestelor din Siria au fost înregistrate circa 8000 de victime. O bună parte dintre acestea au suferit de pe urma arsenalului pus Damascului la dispoziţie de către Rusia. Regimul al-Assad şi-a procurat de la Moscova mai bine de trei sferturi din întreaga tehnică militară achiziţionată în ultimii cinci ani, restul venind din Belarus (17%) şi Iran (5%).
Ignorând apelurile comunităţii internaţionale, cele trei state au permis Siriei o creştere a importurilor de arme cu 580 la sută. Potrivit argumentului Moscovei – care nu doar că s-a opus unui embargou internaţional dar a şi suplimentat stocul de arme livrate sirienilor -, Damascul ar avea nevoie să facă faţă “ameninţărilor externe”. În realitate, tancurile, avioanele de luptă şi rachetele ruseşti importate de sirieni sunt îndreptate împotriva unor inamici interni ai regimului. “Chiar şi sistemele de radar sunt folosite pentru a supraveghea mişcările demonstranţilor“, explică Pieter Wezeman, expert în Or
