Dacă în urmă cu trei ani numele său era sinonim cu falimentul, în prezent, Islanda este considerată un exemplu de revigorare economică. Unul dintre secrete: a lăsat băncile să se prăbuşească.
Islanda a fost una dintre ţările asupra cărora criza financiară şi-a pus amprenta într-un mod dur. În 2008, sistemul bancar islandez s-a prăbuşit. Cele mai importante bănci din Islanda - Kaupthing, Landsbanki şi Glitnir - au intrat în faliment, ca urmare a datoriilor de miliarde de dolari acumulate în perioada în care aceste instituţii de credit urmau o politică agresivă de extindere.
În 2009, islandezii au fost atât de furioşi din cauza condiţiilor economice precare încât au atacat Parlamentul cu pietre. Acum însă situaţia s-a schimbat. Islanda îşi revine în mod miraculos şi poate oferi lecţii de revigorare economică. Se pregăteşte să-şi plătească anticipat datoriile pe care le are. În plus, autorităţile de la Reykjavík prognozează pentru acest an o creştere a produsului intern brut de până la 3%.
Un pas simbolic
Guvernul islandez a anunţat recent că va plăti o cincime din suma primită de la Fondul Monetar Internaţional şi de la vecinii săi nordici. Plata anticipată reprezintă pentru ţara care numără 320.000 de locuitori un pas simbolic făcut pe calea redresării dintr-o situaţie financiară ce avea să transforme numele statului într-un sinonim pentru ravagiile făcute de criza financiară globală, comentează Reuters.
Potrivit Guvernului de la Reykjavík, luna aceasta vor fi plătite 116 miliarde de coroane islandeze (909 milioane de dolari) - 55,6 miliarde de coroane (435 milioane de dolari) către FMI şi 60,5 miliarde de coroane (474 milioane de dolari) către vecinii săi nordici.
Şi autorităţile locale din Marea Britanie urmează să primească înapoi o parte din banii pe care i-au pierdut în 2008, când banca islandeză Glitnir