Cunoscătorii şi iubitorii baschetului se vor bucura probabil să-l cunoască pe antrenorul secund al echipei BC Mureş, aflată pe primul loc, cel puţin pentru moment. Recunosc că nu ştiu prea multe despre baschet. Doar atât că e un sport cu mingea pentru care se luptă jucătorii înalţi pe un teren, amenajat ad-hoc, sau absolut regulamentar realizat, într-o sală de sport. Şi mai ştiu că echipa „Tigrilor” este condusă de pe banca tehnică de antrenorul secund, Szaszgaspar Barnabas. Şi pentru că sportul nu este domeniul meu, am să încerc să vi-l prezint pe antrenorul secund, Barni al fanilor, dincolo de terenul de sport. Pentru că şi antrenorul, fie şi secund, în primul rând e om!
Cei care îl cunosc de când era mic copil, afirmă sub pecetea anonimatului, că Barni a fost mereu un copil cuminte şi ascultător. Nu a creat probleme nici părinţilor şi nici profesorilor. „Noi îl cunoaştem de când era mic copil, s-a mutat cu părinţii dintr-un alt cartier, dar niciodată nu am avut probleme din cauza lui, aşa cum se întâmpla cu ceilalţi copii, că mai rupeau o floare sau dădeau cu mingea în geam”, povesteşte o vecină. „Ca o fată, aşa de cuminte era. Apoi am auzit numai că joacă baschet. De micuţ ce era a început să se înalţe, de nu-l mai recunoşteai”, adaugă altă vecină, cu mândrie în glas. „Nu toată lumea se poate lăuda că vecinul său e antrenor de baschet, nu-i aşa?”, întreabă ea retoric.
L-am întâlnit în parcarea de lângă bloc. Nu am scăpat ocazia de a-l întreba una-alta despre baschet, despre el şi despre familia Szaszgaspar. „Nu mai e secret pentru nimeni, m-am căsătorit, avem un copil şi familia fiind mai numeroasă a fost nevoie de o maşină mai mare”, îmi explica în timp ce aranja scaunul pentru bebe pe bancheta din spate. Am vrut detalii şi mi-a povestit, deşi nu prea e vorbăreţ. „Pe cine ar putea interesa toate astea?”, m-a întrebat. Apoi mândria de proaspăt tăti