Cum aude de România, români şi românism, junele Dodon se face mai roşu la faţă decât bătrânul Voronin, iar pe gură îi iese foc şi pară.
După discursul rostit vineri în Parlament de Nicolae Timofti şi cele 62 de voturi în favoarea sa, inima mi s-a umplut de bucurie. M-am gândit că iată, pogoară, în sfârşit, era stabilităţii peste Moldova. În minte mi-au apărut sate înfloritoare, oameni radiind de fericire, politicieni prinşi în hora prieteniei. Până şi pe comunişti îi vedeam zâmbindu-le larg liderilor AIE. O cam luase razna imaginaţia mea. Mi-am dat seama imediat că nirvana moldovenească este imposibilă şi că noul preşedinte e mult prea visător.
Armistiţiul încheiat de bărbaţii neamului în numele alegerii şefului statului a fost încălcat în aceeaşi zi. Unul a sărit că vrea Procuratura, altul a lăsat să se înţeleagă că majoritatea parlamentară ar putea suferi metamorfoze, al treilea a ameninţat din nou că ar putea zbura capete. „Surpriza" ne-a oferit-o însă socialistul Igor Dodon. „Salvatorul" a ieşit la rampă pentru a preciza: faptul că l-a votat pe Nicolae Timofti alături de actuala alianţă de guvernare nu înseamnă că a renunţat la „jihadul" său: de a o distruge. Scop comun cu al foştilor săi colegi comunişti, de care, chiar dacă s-a detaşat formal, îl leagă mai multe cordoane ombilicale. Cum ar fi ura faţă de tot ce e românesc. Cum aude de România, români şi românism, junele Dodon se face mai roşu la faţă decât bătrânul Voronin, iar pe gură îi iese foc şi pară.
Ultima porţie ne-a servit-o zilele trecute, lansând un mesaj cu blesteme socialiste la adresa AIE pentru că Ministerul Educaţiei a redenumit disciplina şcolară „Istoria" în „Istoria Românilor şi Universală". O acţiune cu urmări apocaliptice pentru statalitatea moldovenească, în viziunea liderului PSRM. Pentru el, studierea de către copii a istoriei adevărate a neamului înseamnă „prelucrarea i