După mai bine de 20 de ani de la unificarea ţării, primarii din vest vor să rupă Pactul de Solidaritate care-i obligă ca, indiferent de situaţia financiară a urbelor lor, să transfere fonduri oraşelor din est.
Străzi neasfaltate, clădiri în paragină, bazine de înot închise. Multe oraşe din vestul Germaniei, în special cele din zona industrială Ruhr, care se confruntă cu probleme economice, arată din ce în ce mai rău, după ce ani la rând au fost neglijate. Motivul: fonduri de miliarde de euro au fost transferate pentru reconstruirea fostei Germanii de Est, asupra căreia şi-a pus amprenta comunismul. Însă în momentul de faţă primarii din oraşele din vest vor să pună capăt plăţilor, scrie „Der Spiegel".
În perioada 2005-2019, Germania de Est urma să primească o sumă totală de 156 de miliarde de euro ca ajutor financiar în cadrul Pactului de Solidaritate II. Acest program obligă autorităţile centrale, dar şi pe cele regionale şi locale să facă plăţile în cauză, indiferent de situaţia lor financiară.
Până acum, Germania de Vest a fost mai mult decât generoasă cu cea de Est. Ajutorul financiar acordat din 1990 încoace s-a ridicat la peste 1,3 trilioane de euro, potrivit „Wall Street Journal". Şi rezultatele se văd. Centrele oraşelor au căpătat o faţă nouă, autostrăzile moderne împânzesc zona, iar complexurile comerciale nou-nouţe nu sunt deloc o raritate. Acum, contrastul este în sens invers şi trebuie luate măsuri, spun criticii pactului. Primarii din oraşele din vest împovărate de datorii au cerut oprirea transferurilor de fonduri către fosta Germanie comunistă pe motiv că, după 20 de ani de la unificare, misiunea de a construi infrastructura zonei şi de a da un impuls economiei a fost îndeplinită.
Datorii imense
Regiunea Ruhr, situată în landul vestic Renania de Nord-Vestfalia, se confruntă de ani buni cu un declin al i