Am întâlnit mereu afirmaţia că în România rulează "un film cu proşt". E folosită şi în cazul scandalos de la Galaţi, de unde avocatul Mihail Boldea - crescut de liderul local al PDL, Mircea Toader, şi propulsat deputat exact atunci când conducea deja o bandă de gangsteri, de jefuitori şi falsificatori - şi-a luat fără probleme tălpăşiţa.Fugind în Turcia şi zburând şi de acolo nu se ştie unde, în momentul în care, în sfârşit, după ani de zile, autorităţile judiciare au ieşit dintr-o penibilă şi condamnabilă letargie. Nu, în nici un caz Boldea nu a fost prost şi nici nu a tâlhărit la plesneală. El a lucrat metodic, nu ca un găinar de rând, ci ca parte sau beneficiar al unui sistem minat fie de incompetenţă, fie de corupţie şi de complicităţi morale şi politice.

El nu e nimic altceva, decât o mlădiţă a unui trunchi al gulerelor albe, prea puţin şi prea rar atinse - cum ni se tot reproşează de la Bruxelles - de bisturiu. Ani şi ani, Boldea a spălat bani, a măsluit, el sau banda sa, documente, a înhăţat case, a torturat psihic şi chiar fizic victimele. Ani de zile şi-a screscut nemăsurat averea, greu de explicat doar prin "măiestria" sa la bară. Toate astea, nu undeva, departe de ochii lumii, ci în mijlocul unui oraş în care lumea cam ştie ce poate pielea fiecăruia, mai ales când e vorba de persoane publice, de demnitari. Dar tot ani de zile Boldea s-a bucurat de sprijinul politic solid al PDL, conflictul cu Mircea Toader intervenind târziu, şi mă îndoiesc că din motive doctrinare sau morale. Dacă Mircea Toader a ştiut, a avut semnale că Boldea e un gangster şi s-a mulţumit să-l vadă plecat, târziu, în alt partid, apoi poartă o culpă greu de trecut cu vederea. Boldea a lucrat aproape la vedere. A ridiculizat un întreg sistem judiciar - Poliţie, Parchet, SRI, etc - cuprinzând mii de oameni şi înghiţind sume uriaşe de la buget, spre a interveni în primul rând şi rapid