Nicolas Sarkozy conduce în sondajele de opinie şi are 30 de procente din intenţia de vot la primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 2% mai mult decât contracandidatul său, Francois Hollande, informează The Telegraph.
Creşterea se datorează rolului activ pe care Sarkozy l-a avut în timpul crizei Mohamed Merah, tânărul care a omorât trei militari şi a deschis focul, luni, la colegiul evreiesc din Toulouse, ucigând trei copii şi un adult. Preşedintele francez a fost implicat în toate momentele operaţiunii de capturare a ucigaşului în serie şi a creat impresia unui lider dur în lupta împotriva extermismului, notează The Telegraph.
Un sondaj de opinie făcut public săptămâna trecută şi citat deLe Monde îi dădea pe Sarkozy şi Hollande la egalitate în primul tur, iar pe Francois Hollande, câştigătorul celui de-al doilea tur. Începând cu 19 martie, ziua atentatului de la liceul Ozar-Hatorah, candidaţii la prezidenţiale şi-au suspendat campania electorală. Imediat după încheierea ofensivei RAID (unitate speciale a poliţiei franceze) în casa în care se afla Mohamed Merah, cursa electorală a reînceput în Franţa.
Nicolas Sarkozy, care a făcut din tema imigraţiei un laitmotiv al campaniei sale, le-a promis cetăţenilor, la doar o oră după moartea lui Mohamed Merah, mai multe legi împotriva îndoctrinărilor şi a recrutărilor pe care fundamentaliştii islamici le fac pe internet sau în închisori.
Politiciana de extremă dreapta Marine Le Pen a acuzat joi guvernul lui Sarkozy că a lăsat zonele sărace ale Franţei pe mâinile islamiştilor radicali. "Guvernul se teme. Zic asta de zece ani. Regiuni întregi sunt în mâinile fundamentaliştilor islamici şi o spun din nou astăzi: pericolul nu trebuie subestimat", a declarat Le Pen, care susţine că există mii de militanţi islamici în Hexagon, cu toate că datele oficiale nu indică mai mult de câteva zeci de astfel de
