Judecătorul Nicolae Timofti a subliniat, în primul său interviu acordat în calitate de preşedinte al Republicii Moldova, că unirea cu România nu este "stipulată nici de Constituţie, nici de programul de guvernare proeuropean", dar dacă generaţiile viitoare vor vrea unirea, nu e nimic de făcut.

"Viitorul acestei ţări aparţine urmaşilor noştri. Şi ei, dacă vor vrea să se unească cu România, ce-o să le putem face? Dacă vor vrea să se unească cu Ucraina sau cu Rusia, noi nu vom mai fi atunci în viaţă şi vor decide ei", a declarat Timofte, în interviul acordat ziarului Timpul.

Timofti, care a primit luni validarea Curţii Constituţionale de la Chişinău, a a vorbit şi despre problema "limbii de stat" - preşedintele a evitat în repetate rânduri să o numească română sau moldovenească - , care trebuie învăţată de toţi cetăţenii Republicii Moldova. "Nu înţeleg cum un elev termină o şcoală din Republica Moldova cu note de 10 la limba de stat şi la engleză, dar el cunoaşte numai engleza. Mătuşa Ileana, când se duce la medic, vorbeşte în limba mamei sau în engleză?", a declarat Timofti, care crede că problema îşi are rădăcinile în atitudinea Ministerului Educaţiei. Întrebat de jurnalistul de la Timpul de ce nu îi spune idiomului pe nume, noul şef de stat a replicat: "Că-i română, că-i moldovenească, nu e cazul să vorbim. Noi trebuie s-o învăţăm şi nimeni n-are dreptul să mă acuze că vorbesc româna, şi nu moldoveneasca. Când se vor linişti spiritele, vom decide şi cum s-o numim".

Timofti a făcut apel la unitate naţională, a subliniat că vrea să îi "apropie" pe oameni şi să-i facă mândri de ţara lor, "indiferent că-s ucraineni, ruşi, români".

Drept răspuns la acuzaţiile din presa de la Moscova că Timofti ar fi "antirus", preşedintele de dincolo de Prut a declarat că politicienii "trebuie să menţină cu Rusia relaţiile tradiţionale, economice, prieteneşti