Intentia noastra nu este sa facem o recenzie a cartii Gulagul. O istorie, ci sa semnalam si sa interpretam doua existente care s-au interferat cu fenomenul Gulag. In anul 2004, prestigiosul premiu Pulitzer a fost luat de Anne Applebaum, cu o carte care face cariera internationala, Gulagul. O istorie. O avem acum si in limba romana. Se deosebeste de cele scrise de fostii internati in lagarele sovietice, oameni care au fost marcati de aceasta istorie terifianta si care au imprimat memoriilor, publicate sau ramase in manuscris, o tenta personala, fatalmente partiala. In cazul de fata avem chiar o istorie a lagarelor sovietice, o descriere completa a fenomenului si a efectelor sale asupra societatii sovietice. Autorul acestui op de aproape 700 pagini e o persoana relativ tinara (nascuta in 1964), scolita la universitati de prestigiu din America si din Anglia, la Yale si la London School of Economics, care traeste acum in Polonia. Articolele sale au aparut in cele mai prestigioase jurnale si reviste americane. Cuvintul Gulag e un acronim, inspirat de numele in limba rusa, a unei celebre institutii, Administratia Generala a Lagarelor. Cu vremea a inceput sa insemne organizarea muncii fortate in URSS, sa semnifice sistemul sovietic de represiune in general, pe care fostii detinuti l-au numit „masina de tocat". Adica arestarile, interogatoriile, transportul detinutilor - barbati, femei, copii - in conditii inumane, in vagoane neincalzite pentru vite, destramarea familiilor, munca silnica, mortile premature ale detinutilor, prin infometare, epuizare fizica sau executii sumare. Teroarea, frica generalizata, paralizarea puterii de a rezista au avut un efect devastator asupra constiintei publice, iar efectele sint vizibile si astazi. Sistemul lagarelor a fost inventat de Lenin, care cerea, inca din 1918, sa fie internati toti cei care „nu inspira incredere", o motivatie mai mult