Numirea controversatului Dmitri Rogozin în funcţia de reprezentant special al preşedintelui rus pentru Transnistria a provocat confuzie la Chişinău şi furie la Bucureşti. Consilierul prezidenţial pentru securitate, Iulian Chifu, a produs o analiză în care solicită „un răspuns adecvat''.
În 2008, Vladimir Putin l-a numit pe Rogozin în funcţia de ambasador la NATO, poziţie din care s-a remarcat printr-o atitudine inflexibilă mai ales în chestiunea scutului anti-rachetă şi prin declaraţii belicoase, de multe ori dincolo de limita insultei, la adresa Alianţei. Nici Traian Băsescu nu a scăpat de remarcele abrazive ale lui Rogozin, care l-a acuzat pe preşedintele român de „bravade neruşinate prin care justifică agresiunea fascistă'' împotriva URSS. În decembrie 2011, Dmitri Medvedev l-a numit pe Rogozin vicepremier însărcinat cu industria de armament, iar săptămâna trecută, l-a numit în funcţia de trimis special pentru Transnistria. Vestea a fost primită cu stupoare la Chişinău, care a cerut Moscovei „clarificări'' prin vocea ministrului de Externe, Iurie Leancă şi cu satisfacţie nedisimulată la Tiraspol.
La Bucureşti, cotidianul „Adevărul'' a publicat ieri o analiză nervoasă a consilierului prezidenţial pentru securitate, Iulian Chifu, despre care suntem lăsaţi să înţelegem că ar fi de uz intern. Chifu consideră că numirea lui Rogozin demonstrează că „greutatea Moscovei s-a aşezat pe problematica transnistreană'' şi reprezintă „o mănuşă aruncată'' României şi aliaţilor săi, care în acest fel, ar fi „primit şah'' de la Moscova. Chifu recomandă „un răspuns adecvat'' care ar trebui să includă crearea unei funcţii de reprezentant naţional pentru Securitate („Mr. Securitate'') care să se ocupe de coordonarea eforturilor diplomatice şi militare de a răspunde noilor provocări de la Est.
Nu toată lumea împărtăşeşte însă avântul belicos al lui Chifu. Ti